Acțiuni de control și monitorizare a riscurilor în organizații. Studiu de caz: S.C. PROFI ROM FOOD SRL

Abstract

Riscul este un fenomen prezent în toate domeniile, iar factorii de influență sunt tot mai puternici, deci se poate afirma faptul că este absolut necesar ca în cadrul oricărei organizații să existe un departament de management al riscului. Doar în cadrul unui astfel de departament o organizație poate gestiona riscurile ce o afectează. Consider că cercetarea riscului în activitatea organizațiilor poate prelua unele metode ale riscului din alte domenii, însă trebuie construite metode specifice pentru identificarea unor acțiuni de control și monitorizare a riscurilor în cadrul organizațiilor. Nu se poate spune că preocuparea pentru controlul și monitorizarea riscurilor este ceva nou. Fiecare organizaţie, dar şi fiecare individ în parte, care intenţionează să atingă nişte obiective, îşi stabileşte activităţile ce conduc la realizarea scopurilor propuse şi, în acelaşi timp, caută să identifice cât mai multe din “ameninţările” ce l-ar împiedica să facă acest lucru, pentru a lua din timp măsurile necesare. Altfel spus, chiar dacă nu suntem familiarizaţi cu conceptele de risc şi de management al riscurilor, acţionăm de nenumarate ori, conştient sau nu, în acest sens. Scopul acestei lucrări este de a analiza aspectele teoretioce legate de managementul riscului precum și a acțiunilor de monitorizare și control al riscurilor în organizații, precum și de a identificare posibilitățile de perfecționare a acestora. Managementul riscului este considerat tot mai frecvent ca o funcție generală a managementului organizației al cărui obiectiv este identificarea, analiza și controlul cauzelor și efectelor incertitudiniii riscurilor dintr-o organizație. Realizarea cu succes a unui management al riscului care să pună în aplicare acțiunile de monitorizare și control a riscurilor în organizații, necesită planificarea, asigurarea, alocarea și urmărirea consumului resurselor disponibile. Analiza acestor aspecte permit managerului să planifice, să controleze, să urmărească și să reorganizeze resursele, astfel încât obiectivele propuse să fie atinse în mod optim și la timp. Consider că un management al riscului prin care să fie stabilite metode de lucru, proceduri clare și adaptate condițiilor prezente, pot genera acțiuni de control și monitorizare a riscurilor care să reducă efectul negativ al producerii unor evenimente cu impact negativ și care să conducă la o maximizare a oportunităților. Cunoașterea amenințărilor permite clasificarea în funcție de eventualitatea materializării lor, de mărimea impactului asupra organizației și a costurilor implicate în măsuri pentru reducerea șanselor de apariție sau limitarea efectelor secundare. Stabilirea ierarhiilor permite stabilirea de priorități în alocarea resurselor, în majoritatea cazurilor limitate, în urma unei analize „cost-beneficiu” sau, mai general, „efect-efort”. Este esențial ca organizația să își concentreze eforturile pe ceea ce este cu adevărat important și să nu-și împrăștie resursele în zone irelevante pentru obiectivele sale.

Risk is a phenomenon present in all areas, and the influencing factors are more and more powerful, so it can be said that it is absolutely necessary to have a risk management department in any organization. Only within such a department can an organization manage the risks that affect it. I believe that risk research in the activity of organizations can take over some methods of risk in other areas, but specific methods must be built to identify actions to control and monitor risks within organizations. It cannot be said that the concern for risk control and monitoring is something new. Each organization, but also each individual, who intends to achieve certain goals, establishes its activities that lead to the achievement of the proposed goals and, at the same time, seeks to identify as many of the "threats" that would prevent it from doing so work, to take the necessary measures in time. In other words, even if we are not familiar with the concepts of risk and risk management, we act countless times, consciously or not, in this regard. The purpose of this paper is to analyze the theoretical aspects related to risk management as well as the actions of monitoring and control of risks in organizations, as well as to identify the possibilities for their improvement. Risk management is increasingly considered as a general function of the management of the organization whose objective is to identify, analyze and control the causes and effects of risk uncertainty in an organization. Successful implementation of risk management to implement risk monitoring and control actions in organizations requires planning, ensuring, allocating and tracking the consumption of available resources. The analysis of these aspects allows the manager to plan, control, monitor and reorganize the resources, so that the proposed objectives are achieved optimally and on time. I believe that risk management by establishing working methods, clear procedures and adapted to the current conditions, can generate risk control and monitoring actions that reduce the negative effect of occurring events with a negative impact and that lead to a maximization. of opportunities. It is important for a manager to know the fundamental elements related to risk and risk management in order to be able to control the results of the organization. The in-depth analysis of the components of the risk management processes allows the identification of risk control and monitoring methods, a correct design of the objectives and the rational use of resources. Knowing the threats allows them to be ranked according to the eventuality of their materialization, the magnitude of the impact on the organization and the costs involved in measures to reduce the chances of occurrence or limit the side effects. The establishment of hierarchies is the support for the introduction of an order of priorities in the allocation of resources, in most cases limited, following a "cost-benefit" or, more generally, "effort-effect" analysis. It is essential that the organization focus its efforts on what is really important, and not scatter its resources in areas irrelevant to its goals.