Politici ale emancipării și limitele acestora

Abstract

Unul din pilonii societății contemporane ar fi cel al libertății, care in mare parte este consecința unui proces îndelungat, de revendicare a drepturilor și de acces la libera exprimare a omului contemporan. Procesul de emancipare continuă să reglementeze și să ordoneze conexiunile interumane. Astfel emanciparea este un subiect greu de ignorat în prezent, el reapare la diverși cercetători, care chestionează, revendică sau polemizează asupra acestuia. Ideea de emancipare la momentul actual este supusă unor presiuni conceptuale. Criticile feministe și post-coloniale, însuşirea idealurilor emancipatorii și crizele declanșate de transgresarea granițelor, toate expun paradoxurile emancipatorii și ridică semne de întrebare cu privire la adecvarea în continuare a emancipării ca ideal regulator care ghidează orice transformare social-politică a societăţii contemporane. Urmând o schiță a paradoxului emancipator și o trecere în revistă a modului în care mișcările emancipatorii au contestat continuu granițele restrictive, analizăm semnificația emancipării pentru investigarea impasului actual și a perspectivelor viitoare ale politicii emancipatorii.

One of the pillars of contemporary society would be freedom, which is largely the result of a long process of claiming rights and access to the free expression of contemporary man. The process of emancipation continues to regulate and order interpersonal connections. Thus, emancipation is a subject that is difficult to ignore in the present, it reappears in various researchers, who question, claim or argue about it. The idea of emancipation at the moment is under conceptual pressure. Feminist and post-colonial critiques, the assimilation of emancipatory ideals and the crises triggered by the transgression of planetary borders, all expose emancipatory paradoxes and raise questions about the continued adequacy of emancipation as a regulatory ideal that guides any socio-political transformation of contemporary society. Following an outline of the emancipatory paradox and a review of how emancipatory movements have continually challenged restrictive boundaries, we analyze the significance of emancipation to investigate the current stalemate and future prospects of emancipatory policy.