Crearea şi evaluarea materialului iniţial pentru ameliorarea porumbului amilopectinic

Abstract

This research presents the results of a long-term study of the new wx1 maize inbred lines (level S4 – S6) developed by us using the backcross method and standard method with multiple self-pollinations and successive selection of promising maize genotypes. The new biological material was represented by 160 maize lines which were systematized in four botanical varieties, taking into consideration endosperm consistency, as well as grain and rachis colour. Some maize genotypes have characteristics that don’t correspond to the known botanical taxa. The name of two new botanical taxa was suggested: alborubraceratina, which includes genotypes with white grain and red rachis and luteorubraceratina, which includes genotypes with yellow grain and red rachis. As the result of assessing the general combining ability 10 lines of maize, the most valuable ones, were selected. These lines show minimal depression and basically are homozygous according to plant, ear and grain characteristics and they are resistant to adverse environmental conditions. According to biochemical propertiesthese lines have a high starch content, from 70,1% up to 73,2 %. The starch, in its turn, consists only of amylopectin, a polymer with a branched molecule, and superior physical and chemical properties than starch from amylase. The newly developed lines contribute to increase the genetic diversity of wx1 maize, to synthesize competitive hybrids with valuable technological and food features and can be used as initial material for the improvement of waxy maize.

Cercetarea ştiinţifică de faţă prezintă rezultatele studierii îndelungate a noilor linii consangvinizate de porumb wx1 (nivelul S4 – S6), create de autori, prin metoda backcross şi prin metoda standard cu autopolenizări multiple şi alegeri succesive ale formelor perspective de porumb. Materialul biologic utilizat a fost reprezentat de 160 de linii de porumb, care au fost sistematizate în patru varietăţi botanice, luându-se în consideraţie consistenţa endospermului, culoarea bobului şi rahisului. Unele forme de porumb prezintă caracteristici ce nu corespund cu taxonii botanici cunoscuţi. S-a propus denumirea a doi taxoni botanici noi: alborubraceratina, care include genotipuri de porumb wx1 cu bobul alb şi rahisul roşu, şi luteorubraceratina, la care se referă genotipuri cu bobul galben şi rahisul roşu. În rezultatul evaluării capacităţii combinative generale au fost selectate 10 linii de porumb, cele mai valoroase din acest punct de vedere. Aceste linii, în majoritatea lor, manifestă depresie minimă şi, practic, sunt homozigote după caracteristicile plantei, ale ştiuletelui şi bobului şi sunt rezistente la condiţiile nefavorabile ale mediului. După însuşirile biochimice liniile date se deosebesc prin conţinutul înalt de amidon în bob, de la 70,1 % până la 73,2 %. Amidonul, la rândul său, constă doar din amilopectină, un polimer cu structura ramificată a moleculei şi însuşiri fizice şi chimice superioare faţă de amidonul din amiloză. Liniile de porumb nou create contribuie la sporirea diversităţii genetice a porumbului wx1, la sinteza în baza lui a hibrizilor competitivi cu însuşiri tehnologice şi alimentare valoroase şi pot fi utilizate în calitate de material iniţial pentru ameliorarea porumbului amilopectinic.