Abstract:
În ultimii ani s-a observat o tendinţă de creştere a gradului de atac a pomilor fructiferi cu ciuperci din g. Phyllosticta, care provoacă pătări ale frunzelor cu denumirea generică de pătare brună a frunzelor sau filostictoză. Este bine cunoscut faptul că doar cu câteva decenii în urmă filostictoza era o boală destul de răspândită şi periculoasă. După Bogdanova şi Petruşova în anii 1959-60 frecvenţa atacului de filostictoză în plantaţiile de măr a ajuns la 40% în Moldova şi la 90- 100% în regiunile de sud ale Ucrainei (1). Boala a fost temporar dată uitării din cauza lărgirii sortimentului de fungicide utilizate pentru combaterea ciupercii Venturia inaequalis care, în linii generale, sunt eficiente şi împotriva filostictozei. În ultimii ani filostictoza a devenit din nou o problemă pentru specialiştii din protecţia plantelor odată cu înfiinţarea plantaţiilor cu soiuri noi, cu rezistenţă controlată genetic la rapăn, când tratamentele chimice nu se mai fac în scop profilactic. S-a dovedit de asemenea că, chiar şi în plantaţiile cu soiuri din sortimentul clasic, nu toate produsele de uz fitosanitar utilizate în combaterea rapănului sunt eficiente şi împotriva filostictozei