Socrate despre unii termini din limba geto-dacilor. Partea II

Abstract

Din vechea tradiţie geto-dacă pyros în sens de ardere constitue remediul de aducere la modul jinduit, agreabil curat, lipsit de impurităţi nedorite orice lucru, cât material, atât şi spiritual. Impuritatea în lucruri provoacă dezgust în simţuri şi îngrijorare în suflet. Dar şi omul, care procedează contrar ordinii presupuse în societate este carcterizat ca păcătos, punându-i-se pe seama sufletului aceste devieri şi mereu se mizează pe posibilitatea de a îndrepta persoana pe calea cea bună prin curăţirea sufletului, ultima şansă, care era imaginată fiind purgatoriul, locul de pe urmă, care mai mult avea scopul să frâneze pornirile rele prin înfricoşare.