Rolul artei în generarea originalităţii descoperirii ştiinţifice

Abstract

Astăzi progresul tehnico-ştiinţific duce în lumea întreagă la standardizarea şi maşinizarea / robotizarea acţiunilor umane, inclusiv în cea a operării cu informaţii. La rândul său acest progres îşi are la origine tocmai acest proces de standardizare a acţiunilor omului, inclusiv cu informaţii. Ca rezultat eficienţa acţiunilor umane în urma acestor inovaţii a crescut exponenţial. Şi mai mult, cât priveşte tehnica modernă ea nu se reduce şi nu are de a face doar cu unelte. Ea, în mare măsură, tinde să limiteze raporturile din cadrul societăţii la „raporturi tehnice‖, la „dezrădăcinarea omului‖ din fiinţa sa ca fiinţă statornicită în tradiţia sa umană şi la tendinţa de a instaură „statul tehnic absolut‖ (1, 250). Însă, după cum se ştie, diversitatea acţiunilor umane conţine nu doar elemente comune, generale pentru mai mulţi indivizi şi care pot fi cunoscute şi algoritmizate pentru a putea fi transmise spre executare, ci şi elemente individuale, unicale care nu pot fi cunoscute în mod obişnuit, ci doar intuite şi care, cel puţin la etapa dată a dezvoltării ştiinţei şi tehnicii, nu pot fi standardizate şi transmise spre folosire. Aceste acţiuni, deşi diferite, se află, după cum intenţionăm să demonstrăm, nu doar în legătură reciprocă, ci chiar în una de interdependenţă.