Noosferizarea şi nooetizarea sociumului – mecanisme-cheie în edificarea componentei morale a strategiei de asigurare a securităţii umane: studiu teoretico - metodologic

Abstract

Obiectivul principal al ştiinţei şi filosofiei contemporane îl constituie fără nici o rezervă elaborarea şi implementarea în practica cotidiană a mecanismelor de realizare a strategiei de supravieţuire de diverse dimensiuni – de la nivel local pînă la cel planetar. Actualmente în condiţiile globalizării universale şi atotcuprinzătoare, desfăşurării furtunoase a revoluţiei tehnologiilor performante planetare şi a crizei antropoinvaironmentale globale sunt cunoscute şi cu succes se utilizează de către omenire diverse instrumentare de edificare a strategiei de dezvoltare durabilă şi inofensivă. Însă, cu regret, în zilele noastre comunitatea filosofico-ştiinţifică acordă o atenţie insuficientă studiului componentei morale a sistemului de asigurare a securităţii umane, mecanismelor de realizare a acesteia. În articolul de faţă se propune de prima dată o analiză teoretico-noţională şi metodologică a noilor mecanisme morale cheie – noosferizarea şi nooetizarea sociumului – în constituirea vectorului moral al strategiei de asigurare a securităţii umane.