Abstract:
Astăzi Chișinăul este o capitală care se schimbă, însă nu se dezvoltă. Replicile evoluțiilor urbane europene din a doua jumătate a secolului XX, bazate pe viziunea proiectibilităţii viitorului, a planificării dezvoltării urbane, încă nu au ajuns să schimbe metoda de guvernare. Pentru toate garniturile administrative care s-au succedat între timp, la nivel atât local cât și central, urbanismul și arhitectura nu au existat ca subiecte culturale. Se creează impresia că nici măcar pentru arhitecții și urbaniștii de la noi propria lor activitate profesională nu mai ține de cultură, nu se mai raportează la frumos și durabil.