Calităţile de savant şi metodele ştiinţifice de investigare utilizate de Eminescu

Abstract

Opera lui Eminescu stă cu o ancoră în ştiinţă şi cu alta în poezie. Faptul nu e întâmplător, poetul a avut vocaţia omului de ştiinţă, veleităţile de savant ale poetului ieşind la iveală la tot pasul în tot ce a scris: inteligenţă înnăscută, agerime a minţii, capabilă să atingă sublimul, memorie excepţională, lucruri care îi permiteau să însuşească imperiul cunoştinţelor ştiinţifice, să pătrundă în miezul problemelor, să descopere legăturile interne ale întregului, să rezume cunoştinţele într-un sistem unit printr-o idee (poetul pronunţându-se pentru ocrotirea proprietăţii intelectuale); înţelepciune, cea care insuflă omului voinţă, îl orientează spre perfecţionare, spre un trai armonios, care să-i menţină gândirea în echilibru stabil, să-i asigure liniştea sufletească, să-l ajute a ocoli locurile întinate; intuiţie, cea care stabileşte scopul, care face punte între cuget şi simţire, adulmecă ideile ce plutesc în aer, simte noul; capacitate reflexivă, gândire analitică şi abstractă profundă, clară, sigură, originală şi independentă, care-l poartă pe căi nebătătorite, face ca soluţiile găsite să poartă sigiliul suveranităţii, să „miroase eminescian”; curiozitate de copil, capacitate de a privi la lucruri ca pentru prima dată, de a da imbold puternic gândirii şi fanteziei; inimă uşor impresionabilă, semn de adâncime în gândire şi de voinţă; sete neostoită de a cunoaşte, dorinţă de a se informa temeinic în domeniul ştiinţelor, îndeosebi a celor exacte, de a fi la curent cu cele mai proaspete noutăţi şi idei din domeniul de interes, de aşi lărgi orizontul cunoaşterii, de a avea o cultură temeinică; darul de a iscodi natura, adresând acesteia întrebări inteligente, bazate pe fapte şi argumente, pentru a-i descifra tainele, şi obţinând răspunsuri pe măsură; spirit de observaţie ieşit din comun; capacitatea de a se uimi; interes către actul creaţiei; setos de absolut, mereu în căutarea cauzelor prime şi a esenţelor ultime; cu frâu liber gândirii, dominată de o fantezie îndrăzneaţă şi inepuizabilă, dar aflată în cadrul verosimilului.