Reconsideration of financing higher education institutions at international and national level

Abstract

In recent years, the methods of financing higher education institutions around the world have undergone substantial changes. University autonomy requires a rational management of university funds, but especially of public funds. New approaches to budget financing are discussed both in academia and in various publications. Research shows that a wide and diverse range of models is used in European countries to finance higher education institutions. Research shows that budget-financing systems are becoming increasingly complex and demanding. The practice of funding higher education institutions is performed based on a formula that is calculated on indicators regarding the number of effective students, equivalent students, the number of employment, indicators of academic and research performance or strategic university objectives. Even if block grants based on formulas are the main way of budgetary financing, but also negotiated financing also remains an important financing mechanism. The implementation of a formula for calculating the financing of HEIs in the Republic of Moldova brings an increased interest in being acquainted with the financing practices of other states. In this way, it is possible to notice the differences and similarities of approach of the different education financing systems, as well as to identify possible examples of good practice in overcoming common challenges.

În ultimii ani, metodele de finanțare a instituțiilor de învățământ superior din întreaga lume au cunoscut transformări substanțiale. Autonomia universitară impune o gestionare rațională a fondurilor universitare, dar îndeosebi a fondurilor publice. Noile abordări privind finanțarea bugetară sunt discutate atât în mediul academic, cât și în diferite publicații. Cercetările arată că în țările europene sunt utilizate o gamă tot mai largă și diversă de modele pentru finanțarea instituțiilor de învățământ superior. Cercetările mai arată că sistemele de finanțare bugetară devin tot mai complexe și mai exigente. Tot mai des este întâlnită practica în care fondurile destinate finanțării instituțiilor de învățământ superior sunt calculate pe baza unei formule bazate pe indicatori privind numărul de studenți efectivi, studenți echivalenți, numărul de angajări în câmpul muncii, indicatori de performanță academică și de cercetare sau obiective strategice universitare. Chiar dacă subvențiile bloc bazate pe formule reprezintă principala modalitate de finanțare bugetară, oricum, rămân și finanțările negociate, fiind, de asemenea, un mecanism important de finanțare. Implementarea unei formule de calcul a finanțării IÎS în R. Moldova trezește un interes sporit față de cunoașterea practicilor de finanțare a altor state. Astfel, se pot sesiza diferențele și asemănările de abordare ale diferitelor sisteme de finanțare a educației, precum și identificarea eventualelor exemple de bună practică în depășirea unor provocări comune.