Philosophical-legal considerations of coercion concept

Abstract

The issue of state coercion in the last decade is becoming particularly current, its role and value have been reconsidered, which is largely conditioned by the socio-economic and political changes in contemporary society. The state coercion is one of the methods of performing state administration functions in different areas of social life (at the same time different methods can be applied to influence the members of society, such as: sanction or threat of its application, remuneration or other incentives, persuasion, etc.). Thus, the research of any legal phenomenon must not have a separate fragmentary character, but must be carried out, taking into account its place in the larger phenomena that absorb it, with the detection of functional, genetic and other social and legal phenomena. Here, we can also mention that the examination of the concept of coercion in the implementation of the rule of law, starting from the philosophical-legal desideratum, can widen the range of knowledge and can give us a more complex presentation of coercion, because its content, its role, its value are revealed in the realization of the right. Democracy, as a concept, means the power that emanates from the people and belongs to it; but at the same time, the people entrusted this power to be exercised by the state, which by virtue of a good and efficient activity divided its power. Under these conditions, the state organized on the principle of separation of powers in the state, joins the rule of law, with all the effects of functionality: state-citizen, citizen-state, mutual responsibility and coercion.

Problematica constrângerii de stat în ultimul deceniu devine deosebit de actuală. Au fost reconsiderate rolul și valoarea ei, ceea ce în mare parte este condiționat de schimbările social-economice și politice din societatea contemporană. Căci, anume constrângerea de stat este una dintre metodele de executare a funcțiilor de administrare de stat în diferite domenii ale vieții sociale (în același timp, din partea statului pot fi aplicate diferite metode de influență asupra membrilor societății cum sunt: sancțiunea sau amenințarea de aplicare a acesteia; remunerarea sau alte stimulări; convingerea etc.). Cercetarea oricărui fenomen juridic nu trebuie să aibă caracter fragmentar separat, ci trebuie făcută ținând cont de locul lui în fenomenele mai mari care-l absorb, cu depistarea legăturilor funcționale, genetice și cu alte fenomene sociale și juridice. Și aici putem menționa că examinarea conceptului constrângerii în cadrul realizării ordinii de drept, pornind de la dezideratele filosofico-juridice, poate lărgi diapazonul cunoștințelor și poate oferi o prezentare mai complexă a constrângerii, deoarece sunt scoase la iveală conținutul ei, rolul, valoarea în realizarea dreptului. Prin natura sa democrația, ca și concept, semnifică puterea care emană de la popor și aparține acestuia, însă, în același timp, poporul a încredințat ca această putere să fie realizată de către stat, care, în virtutea unei bune și eficiente activități, și-a divizat puterea. În aceste condiții, statul organizat pe principiul separației puterilor în stat se raliază statului de drept cu toate efectele de funcționalitate: stat-cetățean, cetățean-stat, răspundere și constrângere reciprocă.