Dezvoltarea standardizării naționale în scopul ajustării cu practicile UE

Abstract

Lucrarea de față abordează o analiză a evoluției standardizării naționale, acest fenomen a fost studiat din diferite puncte de vedere considerate relevante. Alegerea acestei teme ține de provocările din acest domeniu în vederea adoptării în mod progresiv a standardelor europene, concomitent cu anularea standardelor conflictuale, condiție ce rezultă din procesul de integrare în spațiul economic europ ean, posibil prin intermediul Acordului de Asociere cu UE. Prin urmare, în lucrare a fost studiat nivelul de dezvoltare a standardizării naționale din 2007 și pînă în prezent, cu o analiză datelor privind standardele adoptate pe categorii începînd cu anul 2000, precum și a fost evaluat ritmul de anulare a standardelor naționale inclusiv a standardelor conflictuale. La fel, au fost analizateși datele privind implementarea standardelor din perspectiva standardelor difuzate de INS. În urma datelor analizate, conchidem că, dinamica adoptării standardelor europene în RM este lentă dar în continuă creștere. Prin urmare, în perioada 2010-2015 a fost marcată de o creștere progresivă a numărului total de standarde europene. Astfel, în 2015 patrimoniul național de documente normative include 10560 standarde europene și 2681 standarde internaționale. Cu alte cuvinte, ponderea standardelor europene și internaționale în totalul de standarde naționale în 2015 este de 50,60%, fiind preconizat ca pînă în 2018 acesta să atingă 80%. Prin urmare, în urma analizei evoluției de anulare a standardelor conflictuale, s-a constatat că ritmul de anulare este mai lent în comparație cu cel de adoptare. Cu alte cuvinte, în perioada 2010 -2015 din numărul total de standarde anulate, cca 2056 standarde conflictuale au fost anulate, iar pînă în 2018 sunt preconizate anularea a cel puțin 4000 standard naționale conflictuale.

În acelaș timp, observăm că standardele interstatale continuă să fie în topul solicitărilor, astfel 1337 în 2014 și respectiv în 2015 în număr de 1168. În final concluzionăm, că standardizarea țională se află într -un proces lent dar în constantă creștere, fiind marcată de îndeplinirea cu succes a angajamentului de a prelua în mod progresiv standardele europene în calitate de standarde ționale, dovedit prin faptul că la momentul actual ponderea standardelor europeneși internaționale este de 50,60%. Totuși, constrîngerile din domeniul standardizării sunt remarcate prin ritmul lent de anulare a standardelor conflictuale. Aceasta se datorează mai multor factori, inclusiv lipsa Comitetelor Tehnice în domeniu, țiapozi reticentă a părților interesate, interesului scăzut față de beneficiile standardelor europene și aplicarea în practică a acestora.

The present study approaches an analysis of the development of national standardization, this phenomenon has been studied from different relevant points of view considered relevant. The choosing of this topic refers to the challenges in this area in order progressively adopting European standards, simultaneously with the cancellation of conflicting standards, a condition that results from the integration in the European economic area, possibly through the Association Agreement with the EU. Therefore, in this paper has been studying development of national standardization from 2007 until the present, with an analysis of data on standards adopted by categories since 2000 and also it was evaluated the cancellation rate of national standards including conflict standards. Also, were analysed the data related to the implementation of standards in terms of reference standards the National Institute for Standardization of the Republic of Moldova. Following data analysis, we conclude that the dynamics of adoption of European standards in the Republic of Moldova is slowly but steadily increasing. Therefore, the period of the2010-2015 was marked by a progressive increase in the total number of European standards adopted as national. Thus, in 2015, the national treasures of normative documents include a number of 10560 European standards and 2681 international standards. In other words, the share of European and international standards in all national standards in 2015 is 50,6%, being expected that by 2018 it will reach 80%. Note, that the adoption of European standards assume compulsory cancellation the conflicting standards. Therefore, after the analysis of the cancellation of conflicting standards, it was found that the rate of cancellation is slower compared to that of adoption. In other words, in the period 2010-2015 from the total number of canceled standards, it was canceled about 2056 conflicting standards and by 2018 there are expected that at least 4000 conflicting national standards will be canceled.

At the same time, it is observed that interstate standards continues to be in the top requests, so a number of 1337 in 2014 and 1168 in 2015, respectively. However, it is evident that there are increasing requests to European standards and international standards. Finally, we conclude that the national standardization is in a slow but in a steady increase process, marked by the successful fulfillment of the commitment to take progressively European standards and international standards is 50.6%. However, constraints of standardization are distinguished by a slow cancellation conflicting standards. This is due to several factors, including lack of technical committees in field, reluctant position stakeholders, low interest to the benefits of European standards and their practical application.