Abstract:
Tertulian este cunoscut, după cât se pare, pentru paradoxurile sau afirmaţiile sale aparent contradictorii. În timp ce gânditorii creştini contemporani lui se stăruiau să aducă învăţătura biblică şi filosofia greacă într-un sistem unic, atunci Tertulian face tot posibilul să sublinieze prăpastia între credinţă şi raţiune. Iată câteva exemple: „Dumnezeu este mare îndeosebi când este mic”; „Fiul lui Dumnezeu e răstignit; nouă nu ne este ruşine, fiindcă s-ar cuveni să ne fie ruşine”; „Fiul lui Dumnezeu a murit – şi credem deplin în aceasta pentru că e absurd” şi „Isus a fost îngropat şi a înviat; acest lucru este adevărat pentru că este imposibil”.
Însă în ce îl priveşte pe Tertulian, nu numai afirmaţiile îi erau contradictorii. Deşi, prin scrierile sale, el urmărea să apere adevărul şi să susţină integritatea bisericii şi a doctrinelor ei, în realitate el a denaturat învăţăturile „adevărate”.