Abstract:
În societatea noastră există neînţelegerea rolului culturii în procesul pregătirii Omului, în formarea culturii societăţii , inclusiv şi cultura producţiei.
Unii specialişti ce studiază fenomenul social “Cultura” şi profesorii, ce predau această disciplină în instituţiile de învăţământ, formulează poziţia statului faţă de problemele culturii existente , dezvoltarea şi viitorul ei în felul următor: “Cultura nu este solicitată de societate în măsura cuvenită”. Ei au perfectă dreptate şi în cazul când spun că „…fără cultură nu va fi şi pâine”.Nu poate fi un mers rapid spre o societate civilizată fără a căpăta o cultură adevărată, fără a nu atrage în acest proces şi artele
– domeniu, ce aduce culturii atitudini emoţionale, acea cultură, ce a fost creată de strămoşii noştri din generaţie în generaţie. A rupe această continuitate e uşor, de a o restabili este foarte greu. Cultura, în sensul larg al cuvântului, nu se poate cumpăra cu cei mai mari bani. Unica posibilitate – e de a o absorbi şi unicul leac este timpul. Cultura societăţii, ce şchiopătă în sentimentule şi relaţiile interumane se manifestă în toate – cu exagerări în familie, în mod de viaţă, economie, democraţie până la barbarism în practica relaţiilor între naţiuni.