Abstract:
Este dificil de a efectua o caracterizare generală a existenţialismului. Deseori el a fost definit ca o formă de antiintelectualism, iraţionalism sau subiectivism. Punctul de vedere susţinut aici este că însăşi viziunea existenţialistă nu acceptă nici unul dintre aceste calificative.
Sub genericul „existenţialismul” sun cuprinse orientări şi tendinţe filosofice felurite din secolul al XX-lea, care se întâlnesc însă în reluarea meditaţiei asupra Existenţei într-o modalitate nouă, întrucât pleacă de la „existenţa umană” şi de la condiţia limită a acesteia, de la „finitudinea” ei.
Aşa cum au propus în repetate rânduri M.Heidegger şi K.Jaspers, principalii promotori ai acestei direcţii de gândire, termenul mai adecvat ar fi: „filosofia existenţei” sau „filosofia existenţială”.