Abstract:
Schimbarea de perspectivă asupra conceptului de imaginea care vine odată cu înlăturarea identificării sale cu un obiect separat și independent, ne oferă posibilitatea de a determina imaginea drept un proces al modului în care obiectele se arată și se deschid în calitate de fenomene pentru experiență. Obiectul pretins, cu care, conform unor concepții, imaginea trebuie să se identifice, se explicitează printr-o referire directă la concepția aristotelică în care, printre altele, acesta este determinat de o cauză interioară a mișcării. Imaginea nu este un obiect, pentru că nu posedă cauza interioară a mișcării, mai curând ea este un proces care se leagă de un obiect anume, astfel încât putem spune că ea i se întâmplă unui obiect.