Fenomenologia mecanică și termică a aşchierii la viteze mari

Abstract

Noțiunea de prelucrare la viteze mari (High Speed Mashining) este una ce a suferit schimbări esențiale de-a lungul istoriei și nu se reduce la așchierea la viteze mari. Noţiunea de aşchiere cu viteză mare (High Speed Cutting – HSC) se referă exclusiv la viteza de aşchiere, iar definirea ei se face în funcţie de materialul semifabricatului. Astfel, dacă pentru prelucrarea oţelurilor şi a fontelor, vitezele cuprinse între 250 şi 750 m/min reprezintă viteze mari de aşchiere, pentru aluminiu, aceste viteze sunt cu mult mai mari. La rândul lor, domeniile de viteze diferă în funcţie de procedeul de aşchiere. Pentru strunjire au fost stabilite următoarele domenii de viteze de aşchiere: viteze obişnuite de aşchiere – V < 500 m/min; viteze mari de aşchiere 500 < V < 10000 m/min; viteze foarte mari de aşchiere V > 10000 m/min [1].