This study began with the observation that the profession of primary school teacher in the Democratic Republic of Congo is devalued. Thus, it proposes to indirectly evaluate the effect of this devaluation on the educational and professional aspirations of students in the pedagogical humanities. Two main hypotheses served as the guiding principles of the study: (1)the academic aspirations of students in the pedagogical humanities would be orientedtowards fields of study that have no connection with the psycho-pedagogical fields of study,and (2) the occupations to which students in the pedagogical humanities aspire would notbe related to the professions of teacher and psychologist. This study aimed to assess theacademic and professional aspirations of students in the pedagogical humanities in Kinshasa.To do so, we used a survey method supported by a questionnaire administered to 229students of the humanities in several schools in the commune of Mont-Ngafula. The resultsobtained reveal that: (1) 20.1% of the subjects aspire to pursue their higher education inpsycho-pedagogical fields and (2) only 38.4% of the subjects aspire to psycho-pedagogicalprofessions against 61.6% who aspire to other professions, with a strong predominance ofhealth and judicial professions.
Cette étude est partie du constat de la dévalorisation du métier des enseignants du primaire en République Démocratique du Congo. Ainsi, elle se propose indirectement d’évaluer l’effet de cette dévalorisation sur les aspirations éducatives et professionnelles des élèves des humanités pédagogiques. Deux hypothèses principales ont servi des fils conducteurs à l’étude: (1) les aspirations académiques des élèves des humanités pédagogiques seraient orientées vers les domaines d’études n’ayant aucun lien avec les filières psychopédagogiques et (2) les métiers auxquels les élèves des humanités pédagogiques aspirent ne seraient pas en relation avec les professions de l’enseignant et du psychologue. Cette étude a eu pour objectif d’évaluer les aspirations académiques et professionnelles des élèves des humanités pédagogiques de Kinshasa. Pour ce faire, nous avons recouru à la méthode d’enquête appuyé un questionnaire d’enquête a été administré auprès de 229 élèves des humanités pédagogiques de quelques écoles de la commune de Mont-Ngafula. Les résultats obtenus révèlent que: (1) 20,1 % de sujets aspirent à poursuivre leurs études supérieures dans les filières à caractère psychopédagogique et (2) seuls 38,4 % de sujets aspirent à des professions à caractère psychopédagogique contre 61,6 % qui aspirent à d’autres professions, avec une forte prédominance des professions à caractère sanitaire et judiciaire.
Acest studiu se bazează pe analiza devalorizării profesiei de învățători de școală primară din Republica Democrată Congo. Astfel, se propune indirect evaluarea efectului acestei devalorizări asupra aspirațiilor educaționale și profesionale ale studenților din științe umaniste pedagogice. Două ipoteze principale au servit drept linii directoare pentru studiu: (1) aspirațiile academice ale studenților din științele pedagogice umaniste, orientate către domenii de studiu care nu au nicio legătură cu fluxurile psihologiei educaționale și (2) profesiile la care studenții din științele umaniste pedagogice aspiră, care nu ar fi legate de profesiile de profesor și psiholog. Obiectivul acestui studiu a fost de a evalua aspirațiile academice și profesionale ale studenților din științe umaniste pedagogice din Kinshasa. Pentru a face acest lucru, am folosit metoda sondajului susținut de un chestionar de anchetă care a fost administrat la 229 studenți în științe umaniste pedagogice ai unor școli din orașul Mont-Ngafula. Rezultatele obținute arată că: (1) 20,1% dintre subiecți aspiră să-și continue studiile superioare la cursurile de psihologie educațională și (2) doar 38,4% dintre subiecți aspiră la profesii de psihologie educațională față de 61,6% care aspiră la alte profesii, cu o preponderență puternică a profesiilor sanitare şi judiciare.