Influența portaltoiului asupra productivității și calității fructelor de cireș în sistem superintensiv

Abstract

Rootstock effects on the yield and quality of the sweet cherry fruits were studied in the pedoclimatic conditions of the central area of the Republic of Moldova in 2019–2020. The sweet cherry tree varieties Early Star, Samba and Black Star were grafted on the rootstock Gisela 6, trained according to the improved slender spindle crown form and planted at a density of 1250 trees/ha, while the tree varieties Kordia, Regina, Stella, Ferrovia and Skeena were grafted on the rootstock MaxMa 14, trained according to the naturally improved low volume crown system and planted at a distance of 5x3 m. Grass cover cropping technique was used for orchard floor management and drip irrigation was performed. The yield, diameter and mass of sweet cherries, soluble dry matter content and titratable acidity of fruits were determined. The variety/rootstock association significantly influenced the yield of the trees and the size of the fruits, the differences being statistically recorded. The largest fruit diameter, in average values, was recorded by the Black Star variety, grafted on the rootstock Gisela 6, and by the varieties Ferrovia, Kordia, Regina, Skeena and Stella grafted on the rootstock MaxMa 14 (27,3-28, 6 mm). A higher average soluble dry matter content (18.77-20.2 Brix%) and an increased titratable acidity (0.65-0.77 mg malic acid/100 g-1) were recorded by the varieties Ferrovia, Kordia, Regina, Skeena and Stella. Among the sweet cherry varieties grafted on the rootstock Gisela 6, the variety Samba was the most productive (16821 kg/ha), and among the varieties grafted on the rootstock MaxMa 14, the varieties Kordia and Regina recorded the highest fruit yield (19292-19314 kg/ha).

Influența portaltoiului asupra productivității și calității fructelor de cireș a fost studiată în condițiile pedoclimatice ale zonei de centru a Republicii Moldova în anii 2019-2020. Pomii din soiurile Early Star, Samba și Black Star au fost altoiți pe portaltoiul Gisela 6, conduși sub forma de coroană fus subțire ameliorat și plantați la densitatea de 1250 de pomi/ha, iar pomii din soiurile Kordia, Regina, Stella, Ferrovia și Skeena au fost altoiți pe portaltoiul MaxMa 14, conduși după sistemul de coroană natural ameliorată cu volum redus și plantați la distanțe de 5x3 m. Solul în livezi s-a menținut înierbat pe cale artificială, plantațiile s-au irigat prin picurare. În cadrul studiului s-au determinat recolta, diametrul și masa cireșelor, conținutul de substanță uscată solubilă și aciditatea titrabilă a fructelor. Asociația soi-portaltoi a influențat semnificativ randamentul pomilor și mărimea fructelor, diferențele fiind asigurate statistic. Cel mai mare diametru al fructelor, în valori medii, a fost înregistrat la soiul Black Star, altoit pe portaltoiul Gisela 6, și la soiurile Ferrovia, Kordia, Regina, Skeena și Stella, altoite pe portaltoiul MaxMa 14 (27,3-28,6 mm). Un conținut mediu mai mare de substanță uscată solubilă (18,77-20,2 Brix%) și o aciditate titrabilă sporită (0,65-0,77 mg acid malic/100 g-1) s-au obținut la soiurile Ferrovia, Kordia, Regina, Skeena și Stella. Dintre soiurile de cireș altoite pe Gisela 6, soiul Samba a fost cel mai productiv (16821kg/ha), iar dintre soiurile altoite pe MaxMa 14, soiurile Kordia și Regina au înregistrat cel mai înalt randament de fructe (19292-19314 kg/ha).