dc.contributor.advisor | BALTAGA, Ecaterina | |
dc.contributor.author | CACEAN, Diana | |
dc.date.accessioned | 2023-07-05T08:40:41Z | |
dc.date.available | 2023-07-05T08:40:41Z | |
dc.date.issued | 2023 | |
dc.identifier.citation | CACEAN, Diana. Cadrul juridic cu privire la protecția împotriva discriminării: proiect de licență: Programul de studiu: Drept. Cond. şt. BALTAGA Ecaterina. Universitatea Tehnică a Moldovei. Chişinău, 2023. | en_US |
dc.identifier.uri | http://repository.utm.md/handle/5014/23449 | |
dc.description | Fişierul ataşat conţine: Rezumat, Abstract, Cuprins, Introducere, Bibliografie. | en_US |
dc.description.abstract | Scopul lucrării constă în analiza cadrului juridic național, european și internațional cu privire la protecția și prevenirea discriminării rasiale, naționale, religioase, de sex, de vârstă etc., de a identifica modalități de îmbunătățire a cadrului legislativ național și a practicilor existente. În realizarea scopului propus au fost trasate următoarele obiective: analiza cadrul juridic internațional împotriva oricărei discriminării rasiale, națională sau de altă natură; evaluarea legislației Uniunii Europene în domeniul anti-discriminării rasiale, naționale sau de altă natură; examinarea legislației Republicii Moldova anti-discriminare rasială, națională, sau de altă natură; cercetarea instrumentelor legislative internaționale privind egalitate de gen; analiza instrumentelor legislative privind protecția egalității de gen în Uniunea Europeană; identificarea actelor normative naționale privind asigurarea egalității de gen; analiza protecția drepturilor persoanelor cu handicap protejate prin legislația ONU; determinarea cadrului juridic UE privind protecția persoanelor cu dezabilități; analiza protecției persoanelor cu dizabilități prin instrumentele juridice naționale; studiul de caz. Metodologia cercetării. În cadrul cercetării, au fost utilizate abordarea comparativă, analiza și sinteza. În calitate de suport informațional, au fost utilizate documentele oficiale ale Uniunii Europene, datele statistice naționale și internaționale, publicațiile din ediții de specialitate. Pe parcursul elaborării tezei de licență au fost aplicate un șir de metode de cercetare: metoda logică, analiza și sinteza; metoda istorică cu scopul elucidării evoluției adoptării actelor normative la nivel internațional și național; metoda comparativă cu scopul de a accentua asemănările și deosebirile dintre conținutul actelor normative; metoda cantitativă – cu analiza statistică a datelor privind rapoartele statistice naționale și internaționale etc. Concluzii. În rezultatul cercetării au fost sistematizate următoarele concluzii: Dreptul la egalitate se aplică în toate ariile de activitate reglementate prin lege. Dreptul la egalitate este intrinsec tuturor fiinţelor umane şi poate fi afirmat de orice persoană sau grup de persoane ce au un interes comun în afirmarea acestui drept. Dreptul la egalitate trebuie să fie exercitat liber de toate persoanele prezente în sau subiect al jurisdicţiei unui stat. Dreptul internațional în materia drepturilor omului asigură atât dreptul la egalitate, cât și dreptul de a nu fi supus discriminării pe criterii specifice enumerate. Conform cadrului juridic existent, statele trebuie să facă paşii necesari pentru a conferi eficacitate deplină dreptului la egalitate în toate activitățile statului atât în plan intern cât şi în rolul să extern sau internaţional. Republica Moldova, ca stat democratic, duce o politică publică de prevenire și sancționare a tuturor formelor de discriminare, recunoaște egalitatea între cetățeni și încurajează acțiunile afirmative, în vederea protecției persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea șanselor. Armonizând cadrului juridic la cel internațional Republica Moldova își propune să consolideze și să adapteze această politică publică la obiectivele realității societății, prin: asigurarea unității cadrului legislativ și consolidarea cadrului instituțional. În baza deciziilor de constatare a Rapoartelor instituțiilor abilitate putem concluziona că totuși faptele de discriminare au loc în Republica Moldova. Cu o frecvență mai înaltă în baza criteriilor de: limba – în 19,6%, sex/gen – în 15,7%; origine etnică – în 11,8%, dizabilitatea – 7,8%, urmate de apartenența politică – 5,9%, convingeri religioase – în 5,9%, opinia, orientarea sexuală și vârsta în câte 3,9% din decizii, statutul de pensionar, statutul social și statutul procesual în câte 2% din decizii. În 15,7% de cazuri au fost invocate alte criterii decât cele menționate. Câmpul muncii este domeniul căruia îi revine 23,5 % din totalul deciziilor de constatare emise în anul 2022. | en_US |
dc.description.abstract | The aim of the bachelor's thesis is to analyze the national, European and international legal framework regarding the protection and prevention of racial, national, religious, gender, age discrimination, etc., to identify ways to improve the national legislative framework and existing practices. In order to achieve the proposed goal, the following objectives were drawn: analyze the international legal framework against any racial, national or other discrimination; evaluation of European Union legislation in the field of racial, national or other anti-discrimination; examining the legislation of the Republic of Moldova against racial, national, or other discrimination; the research of international legislative instruments regarding gender equality; analysis of legislative instruments regarding the protection of gender equality in the European Union; identification of national normative acts regarding ensuring gender equality; analysis of the protection of the rights of persons with disabilities protected by UN legislation; determination of the EU legal framework regarding the protection of persons with disabilities; analysis of the protection of persons with disabilities through national legal instruments; the case study. Research methodology. In the research, the comparative approach, analysis and synthesis were used. As informational support, official documents of the European Union, national and international statistical data, publications from specialized editions were used. During the elaboration of the bachelor's thesis, a series of research methods were applied: logical method, analysis and synthesis; the historical method with the aim of elucidating the evolution of the adoption of normative acts at the international and national level; the comparative method with the aim of emphasizing the similarities and differences between the content of normative acts; quantitative method – with statistical analysis of data on national and international statistical reports, etc. Conclusions. As a result of the research, the following conclusions were systematized: The right to equality applies in all areas of activity regulated by law. The right to equality is intrinsic to all human beings and can be asserted by any person or group of persons who have a common interest in asserting this right. The right to equality must be exercised freely by all persons present in or subject to the jurisdiction of a state. International human rights law ensures both the right to equality and the right not to be discriminated against based on specific enumerated criteria. According to the existing legal framework, states must take the necessary steps to give full effectiveness to the right to equality in all state activities both internally and in its external or international role. The Republic of Moldova, as a democratic state, has a public policy of preventing and sanctioning all forms of discrimination, recognizes equality between citizens and encourages affirmative actions, in order to protect disadvantaged people who do not enjoy equal opportunities. By harmonizing the legal framework with the international one, the Republic of Moldova aims to consolidate and adapt this public policy to the objectives of the reality of society, by: ensuring the unity of the legislative framework and strengthening the institutional framework. Based on the findings of the reports of the competent institutions, we can conclude that the acts of discrimination still occur in the Republic of Moldova. With a higher frequency based on the criteria of: language – in 19.6%, sex/gender – in 15.7%; ethnic origin – in 11.8%, disability – 7.8%, followed by political affiliation – 5.9%, religious beliefs – in 5.9%, opinion, sexual orientation and age in 3.9% of decisions, pensioner status, social status and procedural status in 2% of decisions. In 15.7% of cases, criteria other than those mentioned were invoked. The field of work is the field that accounts for 23.5% of the total findings issued in 2022. | en_US |
dc.language.iso | ro | en_US |
dc.publisher | Universitatea Tehnică a Moldovei | en_US |
dc.rights | Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 United States | * |
dc.rights.uri | http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/3.0/us/ | * |
dc.subject | discriminare | en_US |
dc.subject | anti-discriminare | en_US |
dc.subject | egalitate | en_US |
dc.subject | discrimination | en_US |
dc.subject | anti-discrimination | en_US |
dc.subject | equality | en_US |
dc.title | Cadrul juridic cu privire la protecția împotriva discriminării | en_US |
dc.title.alternative | National and international legal framework on non-discrimination | en_US |
dc.type | Thesis | en_US |
The following license files are associated with this item: