Organismele specializate ale UE

Abstract

Scopul lucrării: presupune cercetarea aprofundată și multilaterală de funcționare a organismelor specializate ale UE prin prisma aspectelor teoretico-practice, astfel fiind analizate opiniile și considerațiile juridice ale diverșilor doctrinari autohtoni și străini, precum şi normele juridice stipulate în actele normative naţionale şi internaţionale.

Obiectivele generale: pentru realizarea unei cercetări eficiente a organismelor spealizate ale UE, au fost stabilite anumite obiective: analiza doctrinei naționale și internaționale în domeniul UE; identificarea reglementărilor actelor normative internaționale și naționale în domeniul de funcționare al organismelor specializate ale UE; determinarea rolului Comisiei Europei; stabilirea structurii și competențelor organismelor Uniunii Europene; stabilirea concluziilor finale.

Metodele аplicаte lа elаborаreа lucrării: s-a întrebuințat metode specifice domeniului juridic, respectiv cercetarea bibliografică, pe baza căreia ne-am concentrat asupra surselor primare (a acelor izvoare de drept al Uniunii Europene care au reglementat sau reglementează desfășurarea proceselor cercetate), astfel cum au fost interpretate de către Curtea de Justiție, în jurisprudența sa, și a căror înțelegere am completat-o cu ajutorul oferit de doctrina de specialitate, prezentând viziunea acesteia asupra aspectelor abordate. Utilizarea acestei metode de cercetare dobândește sens prin interpretarea efectuată cu ajutorul acelor tehnici pe care literatura domeniului le consideră drept componentele sale, respectiv (într-o enumerare neexhaustivă prezentă în literatura domeniului) „cele ale gramaticității, istoricității, teleologismului alături de metoda logică și metoda comparativă”.

Rezultatul concret obţinut: în urma efectuării lucrării ştiinţifice la tema organismele uniunii Europene ale UE, а fost întitulată o lucrare unică în аceаstă tematică, cu o examinare aprofundată а tuturor elementelor esenţiale privind organismele specializate ale UE, precum şi un șir de relatări ce pot servi exemplu pentru o viitoare analiză, sau drept sursă în alte domenii, altele decât dreptul.

Lucrarea conține 69 pagini, 87 trimiteri, 4 capitole o introducere o concluzie generală și recomandări.