Abstract:
La momentul actual, avicultura este una dintre cele mai dezvoltate ramuri ale sectorului zootehnic din Republica Moldova. Producerea produselor avicole este axată pe două direcții de bază: producerea ouălor de consum cutrent și producerea cărnii de pasăre. Eficacitatea economică și siguranța epidemiologică a întreprinderilor avicole depinde de mulți factori. De menționat și faptul că materialul genetic pentru întreprinderile avicole (pui cu vîrsta de o zi sau ouă pentru incubație) este inmoprtat practic 100% din țările europene precum: Ungaria, Germania, Sloveniua, Cehia, Romania. Concomitent cu materialul genetic sunt recomandate și unele protocoale de măsuri profilactice în special axate pe produsele biologice pentru imunizarea efectivelor de pui sau păsări adulte.
Pentru a menține sub control situația epidemiologică față de bolile infecțioase este necesar de întreprins și de efectuat în complex de măsuri sanitare veterianre. Pe lîngă respectarea măsurilor de biosecuritate conform recomandărilor specificate de autoritatea sanitar veterinară, obligatorii sunt vaccinările profilactice. În dependență de situația epidemiologică, vaccinarea păsărilor poate fi efectuată încă la momentul perioadei de incubație [1].
Conform protocoalelor de vaccinare folosite pe teritoriul Republicii Moldova, puii în funcție de direcția de productivitate (ouă, carne) se vaccinează începînd cu perioada embrionară, la a 18-a zi a perioadei de incubație (in ovo). Această vaccinare se efectuează în cadrul incubatoarelor cu echipament specializat pentru vaccinarea ouălor embrionate. De regulă vaccinările ouălor embrionate mai frecvent se face contra bolilor infecțioase precum: Boala lui Marek, Bronșita infecțioasă, Bursita infecțioasă. Ar putea fi și alte asocieri de antigeni ai bolilor infecțioase ca pseudopesta aviară, anemia infecțioasă aviară etc. [2].
Protocoalele de vaccinare a puilor contra bolilor infecțioase la întreprinderile avicole de regulă încep cu vîrsta de o zi. Atît pentru puii destinați producerii ouălor de consum curent, cît și pentru puii broiler pentru carne, după ecluziune, sunt vaccinați la vîrsta de o zi contra bolii Marek, prin administrarea vacinului individual, subcutanat, în regiunea gîtului. Concomitent în incubator, puii sunt vaccinați contra bronșitei infecțioase, fie separat sau fie în combinație cu vacinul contra pseudopestei aviare, prin metoda spray. Ulterioarele vaccinări și revaccinări a puilor sunt efectuate în dependențîă de direcția de productivitate. Puii broiler pentru carne sunt revaccinați contra bronșitei infecțioase la vîrsta de 18-20 de zile, iar în dependență de perioada (durata) de creștire, ar putea fi vaccinați contra bronșitei infecțioase repetat.
O altă vaccinare obligatorie la puii pentru carne este contra bolii Gamboro. Vaccinarea se face cu apa de băut, de două ori, prima administrarea fiind efectuată la vîrsta de 7-10 zile, cu rapel peste 8-12 zile. Obligatorie este și revaccinarea contra pseudopestei aviare. În cazul cînd la pui lipsesc titrele de anticorpi pasivi, ei se vaccinează la vîrsta de o zi, cu revaccinare la vîrsta de 16-18 zile, cu revaccinare la 30 de zile. În dependență de situația epidemiologică ar putea fi vaccinați și contra anemiei infecțioase. Puii destinați producerii ouălor de consum au o perioadă de exploatare de un an de la perioada începerii ouatului. La ei, pe lîngă vaccinările menționate pentru puii broiler, se mai efectuează și alte vaccinări contra bolilor infecțioase, cu vaccinuri asociate, contra bolilor precum:
sindromul scăderii ouatului, pseudopesta aviară, bronșita aviară și variola aviară.
În concluzie se poate de confirmat că menținerea situației epidemiologice față de bolile infecțioase în efectivele de păsări poate fi realizată prin respectarea unor măsuri stricte de biosecuritate și utilizarea unor protocoale de vaccinare contra celor mai importante boli infecțioase, începind cu vîrsta embrionară (a 18-a zi de incubație) cu vaccinările ulterioare în funcție de vîrsta păsărilor și direcția de producție (ouă, carne).