Consideraţii referitoare la folosirea biomasei provenite de la cultivarea porumbului pentru obţinerea biocombustibililor solizi

Abstract

The purpose of this study is to assess the energetic potential of biomass derived from different parts of maize: stalks, cobs and grains. The researches were performed in the Laboratory of Solid Biofuels within State Agrarian University of Moldova, using standard methods of estimating the physical and mechanical properties of lignocellulosic biomass. Samples were taken at random from several areas of the Republic of Moldova. It was found that moisture content, ash content and calorific value varied significantly depending on the structural partof the tested maize. Calorific value is quite highin grains (GCV= 18,5 kJ/kg; NCV= 17,3 MJ/kg) and in stalks (GCV= 18kJ/kg;NCV= 16,7 MJ/kg). The corncobs (without grains) have lower calorific value (GCV = 14,82 kJ/kg; NCV = 13,62 MJ/kg). The ash content, an hydrous state, resulting from the burning of different parts of maize, has very low values ranging from 1.25 to 4.61 %.

Scopul acestei lucrări este evaluarea potenţialului energetic al biomasei prelevate din diferite părţi componente ale porumbului: tulpini, ciocălăi, boabe. Cercetările au fost realizate în Laboratorul de Biocombustibili Solizi din cadrul Universităţii Agrare de Stat din Moldova, folosind metodele standarde de estimare a proprietăţilor fizice şi mecanice ale biomasei lignocelulozice. Probele au fost prelevate aleatoriu din mai multe localităţi ale Republicii Moldova. S-a constatat că umiditatea, conţinutul de cenuşă şi puterea calorifică diferă semnificativ în funcţie de partea structurală a porumbului testat. Puterea calorifică este destul de mare la boabe (GCV = 18,5 kJ/ kg; NCV = 17,3 MJ/kg) şi la tulpini (GCV= 18 kJ/kg; NCV = 16,7 MJ/kg). Ciocălăii fără boabe prezintă o putere calorifică mai scăzută (GCV = 14,82 kJ/kg; NCV = 13,62 MJ/kg). Conţinutul de cenuşă la starea anhidră, rezultată de la arderea diferitor părţi componente ale porumbului, prezintă valori destul de scăzute, cuprinse între 1,25 – 4,61 %. Cel mai scăzut conţinut de cenuşă îl au ciocălăii fără boabe