Abstract:
Una din podoabele de cap cu multiple semnificații este cununa. Ea poartă atât conotații estetice, cât și simbolice, apotropaice, religioase, magice, fiind implicată frecvent în diverse tradiții la diferite etape ale vieții omului. Cununa este un atribut al tinereții. Implicată în tradițiile legate de etapa căsătoriei, ea are funcția simbolică de simbol solar și celest, semnificând o anumită demnitate de ordin social sau spiritual de proveniență divină; ca orice cerc magic, ea are funcție apotropaică, dar și una de unificare. În simbolica nunții, ea reprezintă principiul feminin, este marcă a stadiului feciorelnic al miresei. Cununa împletită din flori este simbolul fetei de măritat. Primirea unei coroane de flori de către un flăcău de la o fată este semnul acceptării căsătoriei.
Cununa se regăsește în multe dintre tradiții legate de momentele marcante conforme calendarului religios românesc. Regăsim implicată cununa în tradițiile sărbătoririi Sfântului Lazăr în sâmbătă Floriilor la sudul țării cum ar fi în s. Slobozia Mare, Manta, Cîșlița Prut, r-nul Cahul, sărbătorirea Sânzienelor și altele. Conform tradiției de sărbătoarea Sfântul Lazăr, fetele împletesc cununi din flori de câmp pe care le poartă pe cap mergând pe la casele gospodarilor colindând.
Tot în Sâmbăta Floriilor fetele tinere confecționau cunune din ramuri de salcie care se puneau pe lacul Beleu sau pe Prut, la gîrlă, urmărindu-se cununa cărei posesoare ajunge prima pentru a aface cinste întregii echipe.
Cununele din flori de sânziene și spice din grâu sunt implicate în sărbătorirea Sânzâenelor/Drăgaicei. Sărbătoarea Sânzienelor și ritualul implicării cununii de spice marchează perioada începutului recoltării grânelor.
În palmaresul tradițiilor noastre se regăsește obiceiul numit Cununa, care ne desemnează trecerea spiritului grâului din ciclul vieții (plantă) în ciclul morții (sămânța). Drumul spre nemurire al spiritului grâului intersectează trei adăposturi (lumi) succesive: preexistența, de la sămânța semănată la sămânța încolțită.