Medicina contemporană, în corespundere cu particularitățile sale constituite pe parcursul istoriei, se dezvoltă în baza a două componente esențiale: constituentul științifico-tehnologic și cel moral. Acestea permanent au fost prezente în actul medical, chiar de la începutul civilizației umane. În prezent, datorită implicării masive a tehnologiilor performante, au apărut noi condiții de interpretare, ghidare și aplicare a reperelor morale în activitatea medicală clinică și de cercetare. Se atestă neconcordanțe între performanțele atinse și principiile spiritual-morale existente, generând unele dificultăți clinico-aplicative și etice. În atare condiții sunt necesare studii complexe privitor la rolul factorului moral în medicina contemporană.
Contemporary medicine, in accordance with its peculiarities established throughout history, develops on the basis of two essential components: the scientific-technological constituent and the moral one. They have always been present in the medical act, right from the beginning of human civilization. Currently, due to the massive involvement of high-performance technologies, new conditions have emerged for the interpretation, guidance and application of moral benchmarks in clinical and research medical activity. There are inconsistencies between the achieved performances and the existing spiritual-moral principles, generating some clinical-applicative and ethical difficulties. In such conditions, complex studies regarding the role of the moral factor in contemporary medicine are necessary.