Abstract:
Evaluarea a devenit o parte esențială a procesului de cercetare, esențială pentru măsurarea obiectivelor politice, luarea deciziilor privind bugetele programelor, selectarea proiectelor, obținerea de fonduri și avansarea în carieră.Acest articol analizează problema evaluării cercetării. Evaluarea trebuie să recunoască atât contribuțiile cantitative, cât și cele calitative, ținând cont de obiective, disciplină și context instituțional. Nu există un singur sistem de evaluare perfect, iar respectul pentru diversitate este crucial. Utilizarea experienței internaționale, în special a celei europene, ar trebui să facă parte din evoluția sistemului din Republica Moldova. Scopul ar trebui să fie introducerea de noi indicatori (sau adaptarea celor vechi) care să contribuie la o mai bună identificare a calității, care să fie transparenți și coerenți cu scopul evaluării, menținând în același timp un sistem specific bazat pe principiul obiectivității. Tranziția către noi sisteme de evaluare a cercetării ar trebui să implice toate părțile interesate în cunoștință de cauză. În acest sens, se propune utilizarea unui indicator pentru evaluarea organizațiilor naționale de cercetare.