Abstract:
Perioada vizată se caracterizează prin transformare culturală multilaterală. Sistemul ideologic comunist a subordonat artele în scopul educării populaţiei în spiritul sovietic. Arhitectura a devenit reprezentarea vizuală a puterii politice sovietice, fiind una din principalele manifestări ale acesteia. Astăzi, edificiile postbelice ale Moldovei sovietice sunt contrastante faţă de arhitectura ce a urmat, fiind caracteristice şi recunoscute prin multiple decoraţiuni.
În comunicare sunt analizate mai multe clădiri edificate, reconstruite şi restaurate după cel de-al Doilea Război Mondial, preponderent în oraşul Chişinău: sediul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, sediul Curţii de Conturi, sediul Procuraturii Generale, clădirea actualului Teatru Naţional „Mihai Eminescu”, edificiul Casei Sovietului Uniunilor Sindicale, sediul Comitetu-
lui Central al Partidului Comunist a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi altele. Aceste edificii reprezintă arhitectura realist-socialistă, esteticul cărora exprimă mesajul ideologic al politicului. Este important de a menţiona măiestria arhitecţilor şi specialiştilor din domeniu, care, fiind ghidaţi de politic, îmbină cu pricepere doctrina comunistă şi practica arhitecturală, creând opere cu aspect monumental, care astăzi au ajuns simbol cultural al perioadei. Specialiştii care au marcat această epocă din punct de vedere arhitectural sunt: V. A. Voiţehovschi, E. M. Bedenkov, R. E. Kurţ, V. P. Mednik, A. P. Borisov, I. L. Şmurun, A. E. Melnik, S. V. Vasiliev,
P. N. Ragulin şi alţii.
Comunicarea include desene tehnice originare, descoperite în arhive şi fotofixări din prezent, fiind bazată pe metoda descriptivă şi comparativă. Autoarea analizează şi descrie detaliat elementele decorative, situate pe frontoane, coloane şi pilaştri, menţionând unele figuri sculpturale, aflate pe edificii sau alăturate acestora.