Abstract:
John Dewey (1859-1952) - reprezentant al filosofiei pragmatismului, apreciat de Bertrand Russel în lucrarea sa Istoria filosofiei occidentale (1946) ca fiind „cel mai important filosof în viaţă al Americii‖, a înlocuit noţiunea de adevăr, privit drept „corespondenţă cu realitatea‖, cu cea a adevărului ca ansamblu de reguli de succes avute în vederea acţiunilor. În acest sens, spre deosebire de predecesorii săi, şi-a dezvoltat viziunea asupra pragmatismului ca teorie instrumentalistă ce ţine atât de logică, cât şi de etică, în care noţiunea de „aserţiune garantată‖ se prezintă asemenea noţiunii de adevăr, lipsită însă de orice implicaţii metafizice.