Abstract:
Orientarea recentă a antropologilor spre studiul societăţilor complexe a dus la reconsiderarea obiectului care fusese limitat la societăţile tradiţionale. Fenomenele de mondializare au confirmat necesitatea de a nu mai analiza societăţile tradiţionale, favorizând studiul articulării localului cu globalul care a devenit unul din elementele principale ale cercetărilor antropologice. Acest gen de antropologie a produs analizele detaliate ale rezistenţei şi a acomodării – o preocupare cu dinamicile incapsulării, contractată pe relaţiile, limbajul şi obiectele contactului şi reacţiei grupurilor şi persoanelor locale şi cosmopolite care, deşi în poziţii diferite de putere au făcut experienţa deplasării mutuale din ceea ce însemnase cultura pentru fiecare dintre ele. Această modalitate a arătat că miezul analizei antropologice contemporane se află în susţinerea vreunui fel de stare culturală prealabilă, ci mai degrabă în formele culturale noi, produse de schimbările din situaţiile mondializării.