Abstract:
Doctrina economică clasifică, în calitate de principali factori de producție, munca, natura și capitalul, tratîndu-i ca factori econimici endogeni, iar creșterea economică – ca o consecință a conjugării optime a acestora. Astfel realizările științifice, inovațiile și cunoștințele în calitate de factori economici exogeni, ce la nivel microeconomic se utilizează în mod gratuit, fără eforturi financiar-economice semnificative din partea corporațiilor, și nu se încadrează în mod integral în circuitul valorilor economice. Eforturile teoriei și practicii economice pe parcursul a mai multor secole au fost axate preponderent pe optimizarea combinării factorilor tradiționali.