Abstract:
Fără să renunţe la condiţia lui de poet („Neîndoielnic, am greşit cumplit faţă de
profesia de poet, dar ştiu că am încercat să nu-mi trădez condiţia de poet.“ – Dorin
Tudoran, Absurdistan. O tragedie cu ieşire la mare, p. 23), însă abandonând – după
expatriere – poezia, Dorin Tudoran trăieşte cu regretul neîmplinirii destinului poetic
prin înăbuşirea vocaţiei sale lirice: „Chiar dacă aş fi mulţumit de ceea ce am încercat
să fac pentru alţii (şi uneori chiar sunt) trebuie să admit că aş fi fost dator să duc la
bun sfârşit ceea ce îmi fusese dat de Dumnezeu. Rebeliunea mea împotriva propriului
talent rămâne un păcat.“ (Dorin Tudoran, Op. cit., p. 19).