Abstract:
Comunicarea eficientă dintre emițător/profesor/doctor/inginer etc. și receptor/elev/masterand/mecanic-sudor-lăcătuș etc. presupune existența unor relații de(inter)cunoaștere, de (inter)comunicare, dar și a relației socio-afective bazate pe utilizarea aceleași limbi, existența unui mediu optim, lipsit de factori perturbatori și bazat pe încredere reciprocă. Partenerii sociali implicați în procesul de instruire și punere în practică a teoriei, interacționeză dorindsă comunice problemele cu care se confruntă și apoi să caute soluții de interes comun.