Abstract:
Articolul reflectă aspecte tematice și aprecieri referitoare la acordarea în anul 2016 a Premiului Nobel în știință cercetătorilor J.-P. Sauvage, J. F. Stoddart și B. L. Feringa pentru „Proiectarea și sinteza mașinilor moleculare”. Câștigătorii Premiului Nobel, prin trei invenții remarcabile (trei pași), au reușit să pună bazele fundamentale și să revoluționeze sinteza mașinilor la nivel molecular, ca să obțină astfel mașini de un milion de ori mai mici decât un milimetru sau de o mie de ori mai mici decât firul de păr. Aplicațiile mașinilor moleculare, la general, a transmisiilor mecanice și motoarelor moleculare, în particular, vor revoluționa domeniile tehnologiilor informaționale, calculatoarelor cu nanocipuri moleculare, nanosistemelor de depozitare a energiei, nanoroboților, medicinii etc. În articol sunt expuse avantajele excepționale ale transmisiilor precesionale în contextul dezvoltării transmisiilor moleculare. Sunt prezentate particularitățile constructiv-cinematice ale transmisiilor precesionale moleculare proiectate la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). De asemenea, este prezentat nanomotorul precesional molecular elaborate la UTM în anul 2011 în baza unui alt principiu funcțional de transformare a energiei chimice în energie mecanică cu mișcări controlabile, deosebit de cel propus în 1999 de către deținătorul Premiului Nobel - 2016 B. L. Feringa sau de cel realizat în 2009 de către C. Ioachim și considerat primul în lume care a reușit să rotească o roată moleculară.