Unele aspecte privind starea stejăretelor şi a gorunetelor de provenienţă generativă sub masiv din Republica Moldova

Abstract

Despite the exceptional value of Quercus forests for the Republic of Moldova, currently sessile oak, pedunculate oak and fluffy oak forests are in a very advanced stage of ecological imbalance, degradation and destructuring, which causes frequent and extensive drying processes in their mass. The precarious state of these valuable forests of the past is a direct consequence of the negative effect of the management regime inadequate for the bioecology of these species, associated over time with abusive grazing, illegal logging, etc. Although most Quercus forests in the Republic of Moldova are currently managed as regular high forests. Most of them are of vegetative origin and require conversion works from the coppice regime to the high forest regime. Due to this reason, combined with other climatic and edaphic ones, in the last decades there have been some changes in the composition and structure of Quercus forest ecosystems, which requires their ecological reconstruction by applying the method of restoration and improvement through generative regeneration under shelter.

. În pofida valorii excepţionale pe care o au pădurile de cvercinee pentru Republica Moldova, gorunetele şi stejăretele de stejar pedunculat şi pufos se găsesc actualmente într-un stadiu foarte avansat de dezechilibru ecologic, de degradare şi de destructurare, ceea ce determină frecvente şi ample procese de uscare în masă a acestora. Starea precară a acestor valoroase păduri de odinioară reprezintă o consecinţă directă a efectului negativ al regimului de gospodărire neadecvat bioecologiei acestor specii, asociat, de-a lungul timpului, cu păşunatul abuziv, tăierile ilicite etc. Deși majoritatea pădurilor de cvercinee din Republica Moldova în prezent sunt gospodărite în regim de codru regulat, cea mai mare parte a lor sunt de provenienţă vegetativă şi necesită lucrări de conversiune de la regimul crâng la regimul codru. Din această cauză, conjugată cu altele de ordin climatic şi edafic, în ultimele decenii s-au produs unele schimbări în componenţa şi structura ecosistemelor forestiere de cvercinee, ceea ce impune reconstrucția ecologică a acestora, aplicând metoda de refacere şi ameliorare prin regenerarea generativă sub masiv.