Endinţe în reglementarea îndatoririlor fundamentale în context internaţional

Abstract

În primele decenii ale secolului XX, John Dewey, unul din cei mai importanţi exponenţi ai filosofiei pragmatice din America, atrăgea atenţia în lucrarea Democraţie şi educaţie, că „morala este la fel de cuprinzătoare ca şi acţiunile legate de raporturile noastre cu ceilalţi, iar aspectul moral şi cel social al conduitei sunt, în ultimă instanţă, identice”1. Iar la sfârşitul secolului XX etica, sub diverse aspecte: îndatoriri, responsabilităţi, educaţie civică, revine în prim-plan. Apar proiecte mari, precum cele vizând eticile globale, iar dezbaterile pe probleme etice, cu deosebire cele vizând applied ethics2 (etica aplicată), iau o amploare fără precedent. Sunt înfiinţate fundaţii şi centre de cercetare în domeniul eticii, precum Foundation for Global Ethics, condusă de Hans Kung, un teolog catolic, sau Center for Global Ethics, în Statele Unite ale Americii, care proliferează codurile etice şi deontologice, comisiile şi comitetele de etică. Astfel, se poate vorbi, despre o adevărată renaştere a interesului pentru problemele morale şi etice.